ncepand cu anul 2008-2009, serviciile de transport in regim de taxi au fost constranse de cadrul legislativ si institutional la o scadere drastica a tarifelor scadere impulsionata de catre transportatorii, care se vedeau pe de o parte supusi presiunii crescande de micsorare a numarului de clienti si pe de alta parte a tendintei de migrare catre dispeceratele cu tariful cel mai mic stabilit, pentru o siguranta in continuarea activitatii, dispeceratele cu cel mai mic tarif din piata fiind si cele cu mai multe comenzi. Ancheta declansata de Consiliul Concurentei in taximetria din Bucuresti si Ilfov trebuia de la inceput sa aiba in vedere si acest aspect si abia dupa aceea sa caute eventualele intelegeri de tip cartel in fixarea tarifelor deoarece atata timp cat insasi legea este anticoncurentiala limitand accesul in piata peste contingentul stabilit, nu mai putem vorbi de intelegeri tip cartel, cartelul fiind infiintat de insusi legiutor prin limitarea numerica de 4 taxiuri la o mie de locuitori. Sustinem transport marfa Bucuresti pentru calitatea serviciilor oferite. Conform FORT, legea taximetriei inca de la adoptare, a fost o lege restrictiva si cu o clara tendinta monopolista, statul considerand, la acel moment, in baza unor propuneri facute de anumiti deputati cu mari interese in acest domeniu, ca este mai bine sa limiteze aceasta activitate la 4 taxiuri pentru 1000 de locuitori ai unei localitati. Aceasta limitare a creat in timp, in activitatea de taximetrie un monopol al celor ce au apucat la acel moment majoritatea autorizatiilor taxi, acestia neavand practic o concurenta reala in piata , deoarece mecanismul economiei de piata era blocat, cererea si oferta desfasurandu-se doar intre marea masa a beneficiarilor acestor servicii si mica masa a prestatorilor care practic beneficiau de inchiderea pietei prin blocarea intrarii noilor jucatori. Dupa debutul crizei economice, coroborat si cu modificarea legii taximetriei, prin legea 265 din 2007, tarifele la nivelul unui dispecerat se decid in baza tarifelor stabilite de catre transportatorii deserviti, facandu-se media majoritatii astfel dispeceratele fiind la mana transportatorilor in procedura de fixare a tarifului (sub nici o forma dispeceratele nu stabilesc tarife).
Consiliul Concurentei nu poate face diferenta intre un serviciu de interes comercial si un serviciu de utilitate publica asa cum este cazul taximetriei. Practicarea acelorasi tarife in contextul plafonarii lor printr-o hotarare a Consiliului General al Municipiului Bucuresti este un factor anticoncurential cu atat mai mult cu cat serviciile de utilitate publica se supun altor reguli ce stabilesc Sustinem transport marfa Bucuresti pentru calitatea serviciilor oferite. ca acestea se desfasoara atunci cand un agent economic, daca ar tine seama de propriile interese financiare ar practica un tarif cu mult peste ceea ce societatea poate suporta ca si cost.Taximetristii si dispeceratele sunt acum prinsi intre "ciocan si nicovala" si asta deoarece nu pot creste tarifele peste plafonul impus prin HCGMB, dar nici nu pot rata acoperirea costurilor operationale, apreciaza FORT. In cazul in care Consiliul Concurentei insista sa amendeze taximetria pentru asa zise practici anticoncurentiale solutia pentru taximetristi ramane una singura - evaziunea fiscala.